Închiderea farmacologică a canalului arterial persistent

Indometacina (un inhibitor al sintezei de prostaglandină) este folosită pentru a preveni închiderea unui canal arterial persistent cu semnificație clinică evidentă. Decizia de a administra indometacina TREBUIE discutată cu neonatologul.

Înaintea administrării trebuie investigate valorile creatininei serice, ureei, numărul trombocitelor. Pentru prevenirea insuficienței cardiace congestive secundară PCA trebuie redusă administrarea intravenoasă de fluide, îmbunătățind totodată șansele de închidere a PCA prin scăderea volumului circulant.  Înaintea administrării indometacinei trebuie oprită alimentația orală a nou-născutului datorită efectului acestui medicament asupra vascularizației mezenterice.

Contraindicații:

  • Insuficiență renală
  • Sângerări gastro-intestinale
  • Trombocitopenie
  • Enterită ulceronecrotică

Doze pentru administrare intravenoasa

  1. prima doză: 0,2 – 0,3 mg/kg i.v.
  2. a doua doză: 0,2 mg/kg i.v. la 12-24 ore după prima doză dacă PCA persistă
  3. a treia doză:  0,2 mg/kg IV la 12 - 24 ore după a doua administrare dacă PCA persistă

 

Administrarea indometacinei se va face în perfuzie timp de 3 ore, perfuzarea lentă prevenind reducerea fluxului sanguin cerebral post administrare.

 

La administrarea indometacinei se vor avea în vedere și efectele sale non-cardiace. Aceste efecte includ scăderea velocității fluxului sanguin (până la 120 minute după administrare) la nivel cerebral, renal, și la nivelul patului mezenteric, atenuarea aspirației ET induse de creșterea velocității fluxului sanguin cerebral, inhibarea agregării plachetare și prelungirea timpului de sângerare de până la 48 de ore după ultima doză de indometacină, interferența cu mecanisme de autoreglare a consumului de oxigen în circulația mezenterică, efecte renale, inclusiv scăderea GFR, a volumului urinar și a nivelului FENa+, creșterea rezistenței sistemice vasculare și a tensiunii arteriale medii.

 

Trebuie monitorizate atent aportul de lichide și diureza pentru a preveni supraîncărcarea volemică. Este de așteptat o diureză scăzută și nu reprezintă o contraindicație a administrării dozelor ulterioare, deși doza de indometacină trebuie ajustată dacă diureza este mai mică de 0,5 mL/kg/oră.  Cantitatea de lichide administrate trebuie redusă înaintea administrării medicamentului pentru a reduce cantitatea de urină eliminată. În caz de diureză prea mică este contraindicată creșterea aportului de lichide întrucât oricum nu induce diureză. Administrarea concomitentă cu dopamină în doze de 2-3 mcg/kg/min poate contracara efectul oliguric al indometacinei.