A. Indicații:

1. Se folosește clasic pentru tratamentul nou-născuților intubați, care primesc oxigen în concentrație mai mare de 30%, și al căror aspect clinic și radiologic este compatibil cu diagnosticul de SDR.
2. Folosirea anticipativă sau administrarea profilactică poate fi luată în considerare la nou-născuții cu vârsta de gestație mai mică de 26 săptămâni.
3. Disfuncție secundară de surfactant, inactivare sau post criză de surfactant.

Dozare:

Prematur cu RDS <700g                                                                                         Survanta

Prematur cu RDS ≥700g                                                                                         Curosurf

Prematur neresponsiv la 2 doze de Survanta                                                          Infasurf

Prematur neresponsiv la 2 doze de Curosurf                                                          Infasurf

Prematur cu inactivare, disfuncție sau post criză de surfactant                                Infasurf

Nou-născut la termen cu inactivare de surfactant sau disfuncție de surfactant       Infasurf

Etiologia inactivării sau disfuncției de surfactant: Hemoragie pulmonară, sepsis, pneumonia, aspirația de meconiu și post criza de surfactant.

Terapia de substituție pentru RDS - Administrare precoce a terapiei de salvare : Prima doză se administrează imediat ce s-a stabilit diagnosticul de RDS. RDS la prematur este definit ca detresă respiratorie care necesită mai mult de 30% oxigen livrat fie prin CPAP sau tub endotraheal, însoțit de o imagine radiologică cu infiltrate difuze cu aspect de granule de sticlă și bronhogramă aerică. În mod ideal, prima doză trebuie să se acorde la 1 oră de la naștere, dar cu siguranță înainte de 2 ore. Se repetă doza în termen de 4-12 ore dacă pacientul încă este intubat și necesită mai mult de 30-40% oxigen.

Terapia profilactică (înainte de radiografia toracică), poate fi considerată la pacienții cu detresă respiratorie, care sunt intubați și au vârsta de gestație mai mică de 26 săptămâni.

Dozele recomandate se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabel 9 – Dozele recomandate în terapia cu Surfactant

Următoarea doză nu se mai administrează în situația în care nou-născutul necesită oxigen în concentrație mai mică de 30%. Detaliile tehnice de administrare sunt discutate în protocoalele NICU privind administrarea.

Managementul ventilator: Analiza gazelor sanguine ar trebui făcută la 15-20 min după administrare și setările ventilatorului ar trebui scăzute în mod corespunzător pentru a minimaliza riscul de pneumotorax. Pentru a evita hiperinflația, ar trebui făcută o radiografie la 1 oră dar și la 4-6 ore după administrarea dozei inițiale.

B. Supravegherea după administrare

Răspunsul clinic este impredictibil. Complianța pulmonară se îmbunătățește de obicei destul de rapid. Gazele sanguine trebuie monitorizate frecvent, iar parametrii ventilatorului trebuie modificați pentru a menține PaCO₂ mai mare de 40 mmHg, dacă este posibil. Uneori, schimbul de gaze se înrăutățește după administrarea de surfactant, necesitând o creștere temporară a PIP.  În orice caz, supravegherea îndeaproape a mișcărilor toracice și monitorizarea frecventă a gazelor sanguine timp de 3 ore după administrare va reduce la minim complicațiile de barotraumă sau atelectazie.

Referințe:

1. Prophylactic vs Rescue- Dunn et al, Pediatrics 1991; 87:377, Kendig et al. N.Engl J Med 1991 ; 324 :865, Osiris Exosurf Trial-Lancet 1992
2. Surfactant Inactivation- Hall et al, Am Rev Respir Dis, 1992 ;145 :24, Seeger et al, Eur Respir J, 1993 :6 :971
3. Survanta vs Infasurf- Bloom et al, Pediatrics 1997 ;100 :31
4. Survanta vs Curosurf- Ramanathan et al, Am J Perinatal 2004 ;21 :109
5. Term Infants- Findlay et al, Pediatrics1996 ;97 :48. Lotze et al, JPediatr 1998; 1998;132:40
6. Post Surfactant Slump-Katz and Klein, Journal of Perinatology 2006;26:414