Puncția suprapubiană a vezicii urinare

Indicații: aspirația vezicii pentru recoltarea sterilă a urinei pentru culturi. Puncția suprapubiană nu este necesară studiului pe latex al antigenului Streptococului de grup B (un colector este suficient).

Se va asigura că golirea vezicii urinare nu a apărut mai aproape de 1 oră, astfel putându-se recolta cantitatea adecvată de urină. Copilul va fi ținut cu picioarele în poziția “broaștei”. Aria pubiană va fi dezinfectată de trei ori cu comprese sterile și alcool.

Se va atașa un ac cu mărimea 25G la o seringă de 3 mL și se va puncționa perpendicular pe tegument la 0,5 cm superior de simfiză, pe linia mediană, avansându-se spre centrul vezicii. Nou-născuții la termen au nevoie de un ac de mărimea 22G (care nu este nevoie să fie avansat spre centru). Acul este îndepărtat încet cu o ușoară aspirație a pistonului seringii.

O hematurie minimă poate apărea după procedură, dar pe de altă parte, riscurile sunt minime. Rarele complicații includ hematomul peretelui vezical, injuria vaselor de pe peretele anterior, perforarea viscerelor cavitare, osteomielita pubisului sau abcesul peretelui abdominal.

Dacă urina nu poate fi recoltată astfel, copilul ar trebui să aibă un colector urinar (ex. U-Bagâ) și se va încerca după o oră încă o puncție vezicală. Dacă nu este posibilă obținerea urinei, se poate încerca cateterismul vezical, dar această procedură este complexă și poate fi riscantă.

Figura 52 – Puncția suprapubiană a vezicii urinare